Într-o vară, aproape de Moși, năzdrăvanul Nică pornește spre casa mătușii Mărioara cu gândul că va fura și va mânca unele dintre cele mai bune cireșe văratice din sat. După ce stă pe gânduri cum să facă astfel încât să nu fie prins, se preface că îl caută pe vărul Ioan pentru a merge împreună la scăldat și află de la mătușă că nici Ionică și nici moș Vasile nu sunt acasă.
„-Știi c-am nimerit-o? se gândește atunci Nică. Bine că nu-s acasă; și, de n-ar veni degrabă, și mai bine-ar fi…”
Așa că băiatul își ia rămas bun de la mătușă și se strecoară în grădină cu gândul că trebuie să ia cât mai repede cireșe, apoi să se facă nevăzut. Însă, după un timp, se trezește la tulpina copacului cu mătușa Mărioara tare supărată, amenințându-l cu o nuia în mână: „Stai, măi porcane, că te căptușește ea, Mărioara, acuș!”
O adaptare după Ion Creangă