Ca toate poveștile și aceasta începe cu a fost odată… un împărat tânăr, iubit de oameni și respectat.
Deși avea grijă de toți supușii săi și împărțea cu ei pământurile, livezile, vitele și pădurile, oamenii aveau o nemulțumire. Cel mai curajos dintre supuși îi spuse într-o zi:
– Iubite împărat, noi ne-am dori să aveți o soție. Căsătoriți-vă cu cea mai frumoasă fată din regat și aduceți-ne pe lume un moștenitor care să ne fie rege peste ani și ani…
Împăratul nu era prea hotărât, dar pentru că tot regatul vorbea numai despre asta, în cele din urmă spuse:
– Bine, vă voi asculta rugămințile cu o singură condiție. Cea care îmi va deveni soție va trebui să răspundă la trei ghicitori. Doar aceea care le va rezolva pe toate îmi va sta alături toată viața! Le voi da fetelor 3 zile de gândire și apoi voi decide.
Zis și făcut. Incepând cu dimineața următoare, o mulțime de fete au mers cu încredere la palat, sigure că vor dezlega misterul ghicitorilor.
Prima ghicitoare suna așa – Cât de mare este timpul dintre răsăritul și apusul soarelui?
In a doua ghicitoare trebuiau să descopere Cât este de lung drumul dintre cer și pământ?
Iar cea din urmă întrebare era Cât de mare este distanța dintre adevăr și minciună?
Fetele ascultară cu mare atenție ghicitorile și se risipiră la casele lor în căutarea răspunsurilor. Cele trei zile trecură repede, iar lumea din tot ținutul se adună din nou la palat. Printre oameni se afla și o fată îmbrăcată sărăcăcios, care toata ziua aduna vreascuri uscate.
– Cine a dezlegat ghicitorile mele? întrebă împăratul curios să-și vadă viitoarea soție.
Nimeni nu scoase o vorbă. Toate fetele stăteau cu capul plecat, semn că ghicitorile fuseseră cu adevărat grele.
Când împăratul repetă întrebarea, fata săracă își făcu curaj și spuse:
– Cred că eu știu răspunsurile, mărite împărat…
– Să te auzim atunci, îi spuse tânărul cu blândețe.
– Între răsăritul și apusul soarelui este un drum de o zi, pentru că soarele răsare dimineața și asfințește seara…
– Corect. A doua ghicitoare, zâmbi împăratul.
– Distanța dintre cer și pământ este atât de lungă cât aceea dintre sprânceană și pleoapă. Dupa cum vedeți, când ridici pleoapa poți vedea cerul, când o cobori, poți vedea pământul.
– Știi și ultimul răspuns? întrebă zâmbind împăratul.
– Intre adevăr și minciună este o distanță de 4 degete. De ce? Pentru că ce auzi cu urechea este minciună, dar ce vezi cu ochii este adevărat, așa că măsurați și domniile voastre între urechi și ochi și o să vedeți că distanța e de patru degete.
– Așa este, spuse mulțumit și fericit împăratul.
Toata lumea din jur se minună de istețimea tinerei, iar împăratul, așa cum promisese, o luă de soție. În plus, fata era și tare frumoasă, chiar dacă hainele pe care le purta erau uzate și sărăcăcioase.
Așa că se încinse o nuntă împărătească, cu dans și voie bună, așa cum se întâmplă în familiile celor care se iubesc.